- Suprafața totală a pădurilor din România:
- În prezent, România are aproximativ 7 milioane de hectare de păduri . Aceasta reprezintă aproximativ 28% din suprafața țării.
- Tipuri de copaci din pădurile României:
- Pădurile noastre sunt compuse dintr-o varietate de specii de copaci. Printre cele mai comune specii indigene se numără:
- Bradul (Abies alba și Abies pectinata)
- Molidul (Picea abies)
- Stejarul (Quercus robur și Quercus petraea)
- Fagul (Fagus sylvatica)
- Gorunul (Quercus cerris)
- Carpenul (Carpinus betulus)
- Frasinul (Fraxinus excelsior)
- Teiul (Tilia cordata și Tilia platyphyllos)
- Paltinul de câmp (Acer campestre)
- Arțarul (Acer pseudoplatanus)
- Cireșul sălbatic (Prunus avium)
- Alunul (Corylus avellana)
- Lemnul câinesc (Cornus sanguinea)
- Porumbarul (Prunus spinosa)
- Gherghinarul (Quercus pubescens)
- Gârnița (Quercus frainetto)
- Specii de copaci din pădurile de pe Munții Carpați:
- Munții Carpați găzduiesc o diversitate bogată de specii de copaci. Acestea variază în funcție de altitudine și climă. Printre speciile întâlnite în Carpații Orientali și Meridionali se numără:
- Bradul (Abies alba și Abies pectinata)
- Molidul (Picea abies)
- Pinul (Pinus sylvestris)
- Fagul (Fagus sylvatica)
- Gorunul (Quercus petraea)
- Carpenul (Carpinus betulus)
- Teiul (Tilia cordata și Tilia platyphyllos)
- Specii de copaci din pădurile din Dobrogea:
- În Dobrogea, pădurile sunt adaptate la condițiile aride și au o vegetație specifică. Printre speciile întâlnite se numără:
- Cerul (Quercus cerris)
- Gorunul (Quercus petraea)
- Stejarul pufos (Quercus pubescens)
- Mesteacănul (Betula pendula)
- Plopul tremurător (Populus tremula)
- Jneapănul (Juniperus communis)
- Tufișurile pitice (Salix repens, Juniperus sabina, Hippophae rhamnoides etc.)
- Plantarea de copaci în România:
- În medie, se plantează sute de mii de copaci în fiecare an. În 2020, s-au plantat copaci pe o suprafață de 124 de hectare, în 32 de localități din 15 județe
- Combaterea tăierilor ilegale și măsuri de protecție:
- Tăierile ilegale din pădurile României sunt o problemă serioasă. Pentru a combate aceasta, se iau măsuri precum:
- Controlul la prima plasare în piață: Verificarea legalității lemnului la momentul intrării pe piață.
- Trasabilitatea lemnului: Sistemul SUMAL pentru urmărirea lemnului.
- Management forestier responsabil: Identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
Situația pădurilor din România:
- Pădurile susțin comunitățile locale prin cultura lemnului și antreprenoriat.
- Certificarea conform standardului FSC (Forest Stewardship Council) asigură utilizarea responsabilă a lemnului.
- Pădurile reprezintă o resursă valoroasă pentru industria lemnului, turism și alte sectoare economice.
- WWF România luptă pentru conservarea acestor păduri, având ca obiective:
- Protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine (50.000 ha documentate până acum).
- Includerea în patrimoniul universal UNESCO a 24.000 ha de păduri virgine.
- Conservarea a 10% din pădurile țării până în 2030 (700.000 ha) pentru menținerea biodiversității și a proceselor naturale.
- Extinderea suprafețelor ocupate de păduri prin reconstrucție ecologică și împădurirea terenurilor degradate.
În concluzie, pădurile din România nu sunt doar surse de lemn, ci ecosisteme vitale pentru sănătatea noastră, a mediului și a economiei. Să le protejăm și să le prețuim!
Cât oxigen produce un hectar de pădure din România și cât CO2 consumă?
- Oxigen produs de un hectar de pădure:
- Un hectar de pădure din România produce anual aproximativ 30 de tone de oxigen. Aceasta este cantitatea pe care o eliberează în atmosferă prin procesul de fotosinteză al arborilor săi.
- Totuși, trebuie menționat că pădurile nu produc oxigen doar pentru a ne hrăni plămânii. Ele sunt esențiale pentru echilibrul ecologic, habitatul faunei și multe alte funcții.
- CO2 consumat de un hectar de pădure:
- În procesul de respirație, arborii consumă aproximativ 13 tone de CO2 pe hectar.
- De asemenea, pădurile absorb CO2 din atmosferă și îl transformă în materie organică, contribuind astfel la reducerea concentrației de CO2.
- Impactul a 7 milioane de hectare de pădure:
- Dacă am lua în considerare 7 milioane de hectare de pădure (o suprafață imensă!), putem estima că acestea ar produce aproximativ 210 milioane de tone de oxigen anual.
- În același timp, ele ar consuma aproximativ 91 milioane de tone de CO2.
- Starea pădurilor din România:
- În ultimii 20 de ani, România a pierdut 391.000 de hectare de copaci din suprafața sa forestieră.
- Defrișările și schimbările climatice afectează pădurile noastre, iar eforturile de conservare și regenerare sunt esențiale pentru a menține echilibrul ecologic.