Viiturile care au distrus Suceava – un dezastru natural alimentat de mâna omului

Județele Suceava și Neamț se confruntă cu unele dintre cele mai severe inundații din ultimii ani. Ploile torențiale din ultimele 24 de ore au provocat prăpăd: case distruse, mașini răsturnate, drumuri rupte și, cel mai grav, pierderi de vieți omenești. Trei persoane au murit, printre care două femei vârstnice și un bărbat de 66 de ani. Zeci de persoane au fost evacuate de pompieri, unele cu elicopterele, altele scoase pe brațe din case înconjurate de ape.

Viituri care au măturat totul

Localitățile Ostra și Broșteni, din județul Suceava, au fost printre cele mai afectate. În Ostra, un pârâu a ieșit din matcă în toiul nopții, izolând opt persoane, inclusiv doi copii, în propria casă. Salvatorii au intervenit și i-au evacuat în siguranță. La Broșteni, viiturile au transformat străzile în torente de noroi, iar imaginile aeriene arată un peisaj dezolant: gospodării îngropate, grădini transformate în lacuri și mașini aruncate unele peste altele.

Când tăiem pădurea, tăiem propria protecție

Aceste inundații nu sunt doar rezultatul unei ploi abundente. Sunt și efectul unei intervenții umane haotice în natură. Județul Suceava se află de ani buni pe lista neagră a defrișărilor masive. Exploatările forestiere legale și ilegale au redus semnificativ capacitatea pădurilor de a reține apa și de a stabiliza solul.

Pentru context: 100 de brazi maturi, pe o suprafață de aproximativ 0,7 hectare, pot reține până la 30 de metri cubi de apă la o ploaie torențială. Fără aceste bariere naturale, apa se scurge nefiltrată către văi, transformându-se rapid în viituri devastatoare.

Localnicii din zonele afectate susțin că tăierile de pădure sunt constante. „Ori de câte ori trec pe acolo, văd cel puțin cinci camioane cu lemne”, spune un locuitor din Ostra. Această observație reflectă o realitate dureroasă: exploatarea excesivă a fondului forestier contribuie direct la vulnerabilitatea comunităților rurale în fața fenomenelor meteo extreme.

Dezastrul din Broșteni – un avertisment climatic și ecologic

Broșteni, o localitate înconjurată de munți, a fost una dintre cele mai grav afectate. Torentele formate din ploaia neabsorbită de versanți au coborât în forță și au îngropat curți și case sub tone de aluviuni. În lipsa pădurilor care să frâneze și să filtreze aceste ape, comunitățile montane au devenit neputincioase în fața naturii dezlănțuite.

Inundațiile devastatoare din Suceava: cine trebuie să intervină și ce s-a făcut până acum

Cine trebuie să acționeze în fața dezastrului?

În fața inundațiilor catastrofale recent produse în județele Suceava și Neamț, sunt necesare intervenții decise din partea:

• Ministerului Mediului și Apelor, pentru gestionarea urgentă a bazinelor hidrografice și barierei defrișărilor.

• Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și ISU Suceava, care au responsabilitatea coordonării salvărilor și logisticii materialelor de primă necesitate după dezastru.

• Ministerului Apelor și Pădurilor, pentru revizuirea și aplicarea strictă a regimului defrișărilor, mai ales în zonele montane sensibile.

• Guvernului României, prin Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență, ce trebuie să mobilizeze resurse tehnice și financiare pentru replantare și reconstrucție durabilă.

Ce s-a făcut până acum?

• Evacuări și intervenții de urgență: Autoritățile au mobilizat patru elicoptere și echipe ISU pentru salvarea a sute de persoane blocate de ape în Broșteni, Neagra și Ostra .

• Intervenție guvernamentală: Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a convocat un Comitet Ministerial pentru Situații de Urgență, semnalând gravitatea incidentului și mobilizând structurile relevante .

• Monitorizare hidrologică activă: Agenția responsabilă din cadrul Ministerului Mediului a anunțat creșteri ale râurilor la cote istorice, iar lucrările de reparare a podurilor și digurilor au început imediat .

Ce lipsește – urgent:

1. Replantarea zonelor defrișate: Intervenții sistematice pe versanții montani, în special în bazinele Siret și Bistrița, pentru a restaura capacitatea naturală de retenție a apei.

2. Legislație și control ferme: Regimul exploatărilor forestiere trebuie regândit și implementat strict – zone fragile sensibile trebuie protejate de tăieri excesive.

3. Strategii pe termen lung: Planuri integrate de amenajare a bazinelor hidrografice, restaurare a terenurilor umede și infrastructură verde capabilă să atenueze viiturile viitoare.

4. Implicație comunitară: Educație, informare și implicare a localnicilor în monitorizarea lemnului și protejarea pădurilor din proximitatea gospodăriilor.