În anul 2026, în urma crizei generate de golirea controlată a acumulărilor Paltinu (Prahova–Dâmbovița) și Vidraru (Argeș), nu a fost emis niciun document oficial final care să stabilească responsabilități administrative, tehnice sau juridice pentru efectele produse asupra populației și mediului. Situația este considerată „gestionată operațional”, fără concluzii definitive.
- Situația tehnică a acumulărilor în 2026
Barajul Paltinu
Lucrările de golire de fund și intervențiile asupra echipamentelor hidrotehnice au fost continuate și apoi limitate în 2026, cu menținerea unui regim precaut al nivelului apei. Turbiditatea apei brute a rămas variabilă, în special în perioadele cu precipitații, afectând intermitent capacitatea de tratare a stațiilor din aval. Nu s-au raportat avarii structurale ale barajului, însă vulnerabilitatea sistemului de alimentare cu apă nu a fost eliminată.
Barajul Vidraru
Golirea controlată pentru retehnologizare a continuat până în prima parte a anului 2026, cu reluarea umplerii planificată etapizat. Reducerea volumului de apă disponibil a menținut presiunea asupra surselor de alimentare pentru municipiul Curtea de Argeș și localitățile limitrofe. Stația de tratare Cerbureni a funcționat la limita capacităților tehnologice, în special în perioadele cu încărcare mare de suspensii.
- Riscul de îmbolnăvire a populației
În 2026, nu a fost declarat oficial niciun focar epidemic asociat direct consumului de apă din sursele afectate. Cu toate acestea, evaluările Direcțiilor de Sănătate Publică au menținut monitorizare epidemiologică din următoarele motive:
depășiri repetate ale parametrilor de turbiditate ai apei brute;
utilizarea apei din rețea pentru igienă în perioade în care aceasta nu era declarată potabilă;
risc crescut de contaminare bacteriologică în rețelele vechi, în condiții de presiune variabilă și întreruperi frecvente.
Riscurile identificate au vizat în special:
afecțiuni gastrointestinale;
dermatite și iritații cutanate;
riscuri indirecte pentru persoane vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu imunitate scăzută).
Lipsa unei raportări centralizate privind îmbolnăvirile nu exclude existența unor cazuri izolate, ci indică absența unui mecanism de corelare între datele sanitare și evenimentele hidrotehnice.
- Impactul asupra mediului
Golirea controlată a acumulărilor a avut efecte semnificative asupra ecosistemelor acvatice și fluviale:
mobilizarea sedimentelor acumulate pe fundul lacurilor, cu creșterea încărcării de suspensii în aval;
afectarea habitatelor piscicole prin variații bruște de debit și calitate a apei;
stres ecologic asupra faunei acvatice, în special în perioadele de debit scăzut;
degradarea temporară a calității apei de suprafață pe sectoarele de râu situate aval de baraje.
În 2026, nu a fost publicat un studiu de impact de mediu post-intervenție, iar măsurile de refacere ecologică au fost limitate la monitorizare și măsuri minimale de control al debitelor.
- Responsabilitate și gestionare instituțională
Din punct de vedere tehnic și administrativ:
Administrația Națională „Apele Române” a gestionat exploatarea și regimul de golire al acumulărilor;
Ministerul Mediului a avut rol de coordonare și control, fără a emite concluzii finale publice;
operatorii locali de apă au gestionat tratarea și distribuția, în limitele infrastructurii existente;
autoritățile locale au asigurat măsuri de urgență, fără soluții structurale permanente.
În 2026, responsabilitatea pentru efectele asupra populației și mediului nu a fost stabilită explicit, fiind dispersată între instituții, fără sancțiuni sau măsuri corective cu caracter obligatoriu.
Paltinu–Vidraru rămâne un caz tehnic închis administrativ, dar nerezolvat sistemic. Riscurile pentru sănătatea populației și impactul asupra mediului au fost recunoscute indirect prin monitorizare și măsuri temporare, însă nu au fost asumate prin decizii ferme, rapoarte finale sau responsabilități clare. Situația evidențiază vulnerabilități persistente în gestionarea infrastructurii hidrotehnice critice și a resurselor de apă potabilă.
Concluzie tehnico-juridică
Dacă ar apărea îmbolnăviri masive sau decese direct legate de consumul apei de la Paltinu/Vidraru, responsabilitatea ar fi împărțită astfel:
ANAR – pentru gestionarea regimului barajelor și expunerea apei la turbiditate excesivă.
Ministerul Mediului – pentru lipsa controlului și a prevenției.
Operatorii de apă – pentru incapacitatea tehnică de a furniza apă sigură.
Autoritățile locale – pentru lipsa unor măsuri de protecție a populației.
About the Author
