În anul 2024, România a continuat să facă față unor probleme majore legate de defrișările ilegale ale pădurilor. Conform unor surse, aceste defrișări au avut un impact semnificativ asupra biodiversității și a mediului înconjurător.
IKEA a fost implicat în controverse legate de alegerea lemnului din păduri vechi și protejate din România. Organizațiile ecologiste, precum Greenpeace, au raportat că unele dintre fabricanții care produc mobilier pentru IKEA au ales lemn din păduri de conservare de valoare înaltă din Carpați, inclusiv în zone protejate.
Aceste defrișări au avut un impact semnificativ asupra biodiversității și a habitatelor naturale. De asemenea, a existat o creștere a proprietăților private în România, ceea ce a limitat accesul public la terenuri și păduri.
ANONIM:
IKEA distruge pădurile României în ritm rapid. Ei își construiesc mobila în România, cu lemn românesc pentru forță de muncă ieftină, apoi vând mobila ca „suedez”. Occidentalii cumpără bucăți uriașe de pământ românesc (atât agricol, cât și păduri) punând gard în jurul lor păzit de poliție și parcă nu mai e țara românilor.
Adică românii au din ce în ce mai puține locuri unde să facă un picnic sau să apuce ciuperci în Carpați pentru că sunt din ce în ce mai multe indicatoare cu „Proprietate privată” (datorită de austrieci sau suedezi sau cealaltă) și garduri. Vorbim aici despre 20%-30% din pământul românesc vândut occidentalilor.
Nu ne permit să mergem în țara noastră lângă propria casă pentru a lua niște ciuperci.” Ca să nu mai vorbim din ce în ce mai multe bucăți de pădure care au dispărut în zonă.
În 2024, Greenpeace a efectuat o investigație amplă care a dezvăluit că unii dintre fabricanții de mobilier pentru IKEA au utilizat lemn provenit din păduri de foioase vechi, situate în zone protejate Natura 2000 din Carpați. Aceste păduri sunt printre ultimele de acest tip din Europa și sunt esențiale pentru menținerea biodiversității și a echilibrului ecologic.
Organizația a subliniat că defrișările din aceste zone protejate au un impact devastator asupra habitatelor naturale, punând în pericol numeroase specii de plante și animale rare.
Uniunea Europeană a adoptat o strategie de biodiversitate care impune protejarea a cel puțin 10% din suprafața pădurilor până în 2030. ]
Cu toate acestea, România se confruntă cu dificultăți în implementarea acestei strategii, întrucât doar 2,4% din pădurile Carpaților sunt în prezent protejate împotriva defrișărilor. Această situație subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare din partea autorităților pentru a asigura conservarea acestor ecosisteme valoroase.
În ultimii ani, s-a observat o tendință crescândă de achiziționare a terenurilor și pădurilor din România de către investitori străini, în special din țările occidentale. Acești investitori, adesea companii mari sau persoane cu resurse financiare considerabile, au pus în aplicare măsuri stricte de securitate, inclusiv garduri și pază privată, pentru a proteja proprietățile lor. Aceasta a dus la restricționarea accesului public la multe zone naturale, inclusiv păduri care erau anterior disponibile pentru activități recreative, cum ar fi picnicurile și culesul de ciuperci.