Raport Urgent
Privind anularea rezultatelor alegerilor de către Curțile Constituționale
Publicat la 27 ianuarie 2025, în conformitate cu Articolul 14a din Regulamentul revizuit al Comisiei de la Veneția.
Pe baza observațiilor:
Marta CARTABIA (Italia)
Christoph GRABENWARTER (Austria)
Eirik HOLMØYVIK (Norvegia)
Oliver KASK (Estonia)
Inga MILAŠIŪTĖ (Lituania)
Angelika NUSSBERGER (Germania)
I. Introducere
La 13 decembrie 2024, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Theodoros Rousopoulos, a solicitat un raport urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la următoarea întrebare:
„În ce condiții și pe baza căror standarde legale poate o curte constituțională să invalideze rezultatele alegerilor, pornind de la cazul recent din România?”
Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 24 noiembrie 2024.
II. Context și scopul raportului
Alegerile prezidențiale din România au avut loc pe 24 noiembrie 2024. Un al doilea tur era programat pentru 8 decembrie 2024, deoarece niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur.
Pe 27 noiembrie, doi candidați au solicitat Curții Constituționale a României anularea rezultatelor primului tur, invocând încălcări ale reglementărilor privind finanțarea campaniei și manipularea alegătorilor de către alți candidați.
Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a dispus renumărarea voturilor și, pe 2 decembrie, a confirmat rezultatele primului tur. Totuși, pe 6 decembrie, pe baza informațiilor desecretizate din partea serviciilor de informații din România, Curtea a anulat rezultatele alegerilor, invocând manipularea alegătorilor și folosirea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.
III. Analiză
A. Standardele internaționale și europene privind anularea rezultatelor alegerilor
Comisia de la Veneția a dezvoltat un cadru european privind alegerile în ultimii 20 de ani, în special prin Codul de bune practici în materie electorală. Documentul include principii fundamentale, precum: sufragiul universal, egal, liber și secret, precum și condițiile de implementare ale acestora.
Cele mai relevante norme internaționale includ:
Articolul 21.3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la alegeri libere).
Articolul 25(b) din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP).
Articolul 3 al Protocolului Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Principiul fundamental stipulează că rezultatele alegerilor trebuie anulate numai în circumstanțe excepționale în care neregulile au afectat rezultatele votului.
B. Competența curților constituționale și aspectele procedurale
1. Competența curților constituționale
21. Comisia de la Veneția consideră că atribuirea competenței de anulare a alegerilor unei curți constituționale este în conformitate cu standardele internaționale, deși aceasta nu este o cerință obligatorie.
Competența poate fi reglementată prin Constituție, Codul Electoral sau alte legi specifice. În general, curțile constituționale nu acționează din oficiu, ci doar la solicitarea unor grupuri politice, candidați sau alte entități autorizate.
2. Proceduri și garanții
a. Inițierea procedurilor
24. Dreptul de a iniția o procedură pentru anularea alegerilor trebuie garantat tuturor candidaților și alegătorilor afectați de presupuse nereguli.
b. Corectitudinea procedurii
28. Conform jurisprudenței CEDO, procesele legate de rezultatele alegerilor trebuie să includă:
Proceduri transparente și imparțiale.
Dreptul părților de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile.
Decizii bine motivate și publicate.
c. Termenele
33. Codul de bune practici prevede că termenele pentru depunerea contestațiilor și soluționarea lor trebuie să fie scurte, pentru a permite instituțiilor nou alese să funcționeze rapid.
C. Condiții substanțiale pentru anularea rezultatelor alegerilor
1. Condiția fundamentală: influența asupra rezultatului
39. Alegerile pot fi anulate doar dacă neregulile au avut un impact real sau potențial asupra rezultatului.
Povara probei revine, de regulă, celor care contestă rezultatul, dar în cazurile inițiate din oficiu de curți constituționale, acestea trebuie să demonstreze de ce consideră că neregulile au afectat rezultatele.
2. Tipuri de nereguli
46. Neregulile pot apărea în diferite etape ale ciclului electoral, inclusiv:
Înregistrarea alegătorilor și candidaților.
Campania electorală și finanțarea acesteia.
Procesul de votare și numărarea voturilor.
3. Provocările campaniilor online și ale dezinformării
52. Utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campanii a generat noi riscuri, precum:
Răspândirea dezinformării.
Manipularea opiniei publice prin campanii opace finanțate din surse străine.
Comisia recomandă reglementarea strictă a publicității online, inclusiv transparența finanțării și identificarea clară a sponsorilor.
D. Consecințele deciziilor de anulare
Anularea alegerilor ar trebui să fie limitată la zonele afectate de nereguli, cu excepția cazurilor în care întregul proces electoral a fost compromis.
Este esențial să se stabilească soluții interimare pentru perioada până la noile alegeri (de exemplu, prelungirea mandatului oficialilor în funcție).
Candidatul responsabil de manipularea alegerilor poate fi exclus de la noile alegeri, în funcție de reglementările naționale.
IV. Concluzii
Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să răspundă la următoarea întrebare:
„În ce condiții și pe baza căror standarde legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Pe baza analizei, următoarele concluzii pot fi trase:
Anularea alegerilor este o măsură extremă care trebuie aplicată doar în circumstanțe excepționale, în cazul unor nereguli grave care au avut un impact semnificativ asupra rezultatului.
Standardele internaționale și europene permit anularea alegerilor numai dacă integritatea procesului electoral a fost grav afectată. Principiile de bază includ dreptul la alegeri libere și echitabile, transparență și egalitate de șanse.
În cazul României, anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a fost justificată prin:
Manipularea alegătorilor prin utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.
Finanțarea netransparentă a campaniei electorale, inclusiv din surse externe.
Posibile ingerințe externe care au afectat suveranitatea statului.
Reglementarea clară a competențelor curților constituționale este esențială pentru a preveni abuzurile și pentru a garanta încrederea publicului în procesul electoral.
Garanțiile procedurale joacă un rol central. Deciziile de anulare trebuie să fie bine motivate, transparente și bazate pe dovezi clare.
Campaniile digitale ridică provocări suplimentare, iar statele trebuie să implementeze reglementări care să asigure transparența și corectitudinea utilizării tehnologiilor digitale în alegeri.
În cazul anulării alegerilor, este important să existe mecanisme pentru organizarea rapidă a unui nou scrutin, asigurându-se că neregulile inițiale nu se repetă.
Mai exact:
Influența asupra rezultatului: Documentul subliniază că anularea alegerilor este justificată doar dacă există dovezi clare și convingătoare că neregulile au afectat rezultatul alegerilor. Lipsa implicării Rusiei poate ridica întrebări despre validitatea motivelor invocate.
Povara probei: Povara de a demonstra aceste nereguli revine Curții sau părților care au solicitat anularea. Dacă nu există suficiente dovezi privind manipularea sau influența asupra alegătorilor, anularea poate fi considerată nejustificată.
De asemenea, raportul indică faptul că deciziile bazate doar pe informații clasificate (cum ar fi cele provenite de la serviciile de informații) nu îndeplinesc standardele de transparență necesare pentru a genera încredere publică.
Pe scurt: dacă nu există dovezi solide privind nereguli care au afectat rezultatul (de exemplu, implicare străină, manipulare digitală sau finanțare ilegală), atunci decizia de anulare a alegerilor poate fi considerată neconformă cu principiile enunțate de raport.
Concluzie:
Anularea alegerilor nu trebuia făcută dacă:
Nu existau dovezi clare că neregulile au schimbat rezultatul alegerilor.
Decizia s-a bazat doar pe informații clasificate sau speculații (ex. influența Rusiei).
Neregulile invocate (manipularea digitală, finanțarea) nu au fost demonstrate cu impact semnificativ asupra votului.
Dacă aceste condiții nu au fost îndeplinite, anularea poate fi considerată nejustificată și excesivă.
Raportul Comisiei de la Veneția
