Recent, ambasada României la Washington a celebrat clasarea a două supe românești în topul celor mai bune supe din lume, conform Taste Atlas. Ciorba Rădăuțeană s-a clasat pe locul 2, iar supa de pui cu tăiței pe locul 10. Un motiv de mândrie culinară, fără îndoială. Dar oare acesta era cel mai important subiect de discutat pentru un diplomat de rang înalt în aceste zile?
Diplomație cu polonicul?
Criticile nu au întârziat să apară. Pe fondul unor momente critice în politica globală, în care statele puternice își negociază pozițiile strategice, ambasadorul Andrei Muraru este acuzat că promovează gastronomia în loc să fie prezent la dezbaterile esențiale pentru securitatea României.
În timp ce România traversează o perioadă de frământări interne și incertitudini politice, iar la nivel internațional se scrie istoria, reacțiile românilor sunt de indignare:
🗣 „Domnule Muraru, aveți idee ce se întâmplă la München? Cu toții iubim mâncarea românească, dar poate prioritățile dvs. ar trebui să fie altele în aceste zile…”
🗣 „Nu vă e un pic rușine? Se împarte lumea și vouă vă arde de ciorbe?”
🗣 „Sfidare și bătaie de joc! În loc să vorbiți despre decizii strategice, postați meniuri pe pagina oficială a ambasadei?”
Aceste reacții nu sunt surprinzătoare. De la o ambasadă se așteaptă reprezentare, lobby pentru interesele României, intervenții în dosare diplomatice – nu doar promovarea bucătăriei tradiționale.
Misiune diplomatică sau festival culinar?
Nu este prima dată când diplomația românească este criticată pentru preocupări mai degrabă superficiale. Pe măsură ce tensiunile globale cresc și România are nevoie de reprezentare puternică, astfel de postări ridică întrebarea: cine și cum ne apără interesele pe scena internațională?
Românii nu cer ambasadori care să gătească, ci ambasadori care să apere România. Cât de greu este de înțeles acest lucru?