Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena

[cimaxcim]

Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt praznuiti pe 21 mai. Constantin cel Mare a fost fiul lui Constantiu (305-306) si al cinstitei Elena. Mentionam ca in perioada nasterii sale, imparat era Diocletian (284-305), iar imperiul roman era impartit in doua. Partea de rasarit avea capitala la Nicomidia si era condusa de Diocletian, ajutat de ginerele sau Galeriu. Partea de apus avea capitala la Roma si era condusa de Maximian, ajutat de Constantiu, tatal lui Constantin cel Mare. Cand Constantin ia conducerea imparatiei, Maxentiu, fiul nelegitim al lui Maximian se ridica impotriva sa.

Sfintii Imparati Constantin si Elena.jpg

Potrivit relatarilor lui Eusebiu de Cezareea, Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu in lupta cu Maxentiu, stiind ca armata sa este mult mai mica decat cea a dusmanului sau. Ca raspuns la rugaciune, Dumnezeu ii descopera lui Constantin in amiaza mare, o cruce pe cer, cu inscriptia: Prin acest semn vei invinge. Iar noaptea I se arata in vis Hristos, si ii porunceste sa puna semnul Sfintei Cruci pe steaguri si scuturi. Implinind porunca Mantuitorului, Constantin iese invingator din lupta cu Maxentiu, in anul 312.

Avand in vedere ajutorul primit din partea lui Dumnezeu, Constantin opreste prigoana impotriva crestinilor si daruieste libertate crestinilor in imperiu, prin Edictul de la Milan din anul 313.
S-a aratat a fi si un mare aparator al adevarului revelat, daca avem in vedere ca participa la primul sinod ecumenic, la Niceea, in anul 325, unde este combatuta erezia lui Arie care marturisea ca Hristos nu a fost Dumnezeu. Sfantul Constantin a trecut la cele vesnice in anul 337, cu zece ani dupa adormirea maicii sale, Sfanta Elena.
Imparateasa Elena

Imparateasa Elena facea parte dintr-o clasa sociala inferioara. Era fiica unui hangiu din Bitinia, regiune de la sud de Marea Marmara, in Turcia de astazi. S-a nascut in localitatea Drepanum, unde tatal sau avea un han, in anul 249. Aici o va intalni Constantiu Clor si o va cere de sotie. Avand in vedere ca sotul va ajunge cezar al Apusului si pentru ca realitatea timpului nu-i permitea, pentru a deveni cezar, sa aiba o sotie dintr-o clasa inferioara, renunta la casatoria cu ea si traieste impreuna cu Teodora, o ruda a imparatului Diocletian. Abia dupa ce fiul ei, Constantin ajunge cezar in Apus, in locul tatalui, o va lua pe mama sa la curtea sa de la Trier, din Germania. Iar in anul 312, cand Constantin il invinge pe Maxentiu, ii acorda mamei sale primul titlu, de "Nobilissima Femina".

Datorita credintei si ravnei mamei sale Elena, la Ierusalim a fost descoperita crucea pe care a fost rastignit Domnul. Amintim ca in urma sapaturilor de aici, s-au descoperit trei cruci, ale celor doi talhari si cea pe care a fost rastignit Hristos. Crucea Mantuitorului a fost recunoscuta cand, la sugestia patriarhului Macarie al Ierusalimului, a fost atinsa de un mort, care a inviat in chip minunat.

Sfanta Imparateasa Elena a trecut la cele vesnice la Roma, in anul 327. A fost ingropata la Roma, in mausoleul de langa biserica Sfintilor Marcelin si Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care contine ramasitele sale se afla acum depus in muzeul din Vatican.

Biserica i-a numit pe Sfintii Constantin si maica sa Elena, "Sfinti Imparati intocmai cu Apostolii". Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Asa se explica si faptul ca aproape 1.850.000 de romani poarta numele Constantin si Elena sau derivate ale acestora.

Sfintii Imparati Constantin si Elena – hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Cu ocazia praznuirii Sfintilor Imparati Constantin si Elena, credinciosii sunt asteptati la Catedrala Patriarhala din Bucuresti, care isi serbeaza hramul istoric. Actuala Catedrala Patriarhala a fost ctitorita de domnitorul Constantin Serban Basarab, la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osardia Mitropolitului Simion Stefan. Catedrala a fost desemnata resedinta Mitropoliei Tarii Romanesti de domnitorul Radu Leon, in 8 iunie 1668, la indemnul mitropolitilor Stefan si Teodosie. Pe 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei si Mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti, impreuna cu ierarhi, egumeni, preoti si diaconi, in prezenta ctitorului si a familiei sale, a oficiat slujba de sfintire a locasului care va deveni in 1925 Catedrala Patriarhala.

Amintim ca in Catedrala Patriarhala sunt prezente moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, din anul 2002, cand la sarbatoarea hramului, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit Patriarhului Teoctist Arapasu o racla cu fragmente din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Sfintele moaste au fost aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, prezenta in manastirea cipriota.