Pentru prima dată, din interiorul instituției care a gestionat infrastructura tehnică a votului, se spune clar, răspicat și fără echivoc:
Directorul STS spune că nu au afectat nimic„Integritatea datelor nu a fost afectată. Procesele verbale sunt identice. Renumărarea fizică a confirmat rezultatele.”
Asta dinamitează una dintre cele mai sensibile întrebări ale ultimilor doi ani:
dacă sistemele nu au fost compromise, atunci ce anume a justificat anularea unui scrutin democratic?
În timp ce opinia publică a fost bombardată cu cifre — 38.000 de atacuri, infrastructură sub presiune, risc major — șeful STS spune calm:
-atacurile sunt obișnuite,
-nu au vizat manipularea voturilor,
-nu au alterat datele,
-nu au schimbat rezultatele.
Cu alte cuvinte, nu aici a fost problema.
„Nereguli sistemice”? Dar sistemul tehnic a funcționat perfect
Decizia CCR a vorbit despre „nereguli sistemice”.
În înregistrare, directorul STS vorbește despre un sistem tehnic impecabil, verificat, recepționat, auditat și confirmat prin renumărare.
Dacă sistemul tehnic a fost corect, atunci unde sunt „neregulile sistemice”?
În birocrație? În organizare? În politică?
În lipsa unor explicații clare, întrebarea rămâne deschisă.
Unul dintre argumentele invocate în spațiul public a fost influența rețelelor sociale.
Dar anularea unui scrutin democratic pe baza unor percepții despre „influenceri”, „trenduri” și „algoritmi” ridică întrebări fundamentale:
-unde se termină protejarea procesului electoral și unde începe limitarea libertății de exprimare?
-poate fi anulat un vot pentru că oamenii au fost influențați de conținut online?
-dacă da, atunci ce mai rămâne din democrație?
În lipsa unor dovezi clare privind finanțări ilegale sau manipulări directe ale sistemelor de vot, argumentul „influencerilor” pare fragil.
În SUA, Franța, Germania, UK, Italia — influența online este un subiect real, dar nu a dus niciodată la anularea unui scrutin.
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională a României (CCR) este un moment de ruptură în istoria democratică recentă a țării și un precedent care va atârna greu mult timp de acum înainte.
Pe baza a ceea ce este public:
nu există dovezi tehnice de fraudă,
nu există dovezi că voturile au fost modificate,
nu există dovezi că procesele verbale au fost falsificate,
nu există dovezi că rezultatele au fost alterate,
nu există dovezi că Rusia a intervenit în vot,
nu există dovezi că influența online a schimbat rezultatul,
nu există dovezi că un candidat a avut un avantaj ilegal,
nu există dovezi că procesul electoral a fost viciat în sens tehnic sau procedural.
În schimb, există:
declarațiile STS care confirmă corectitudinea votului,
renumărarea fizică care confirmă rezultatele,
lipsa plângerilor din partea candidaților,
lipsa dovezilor publice de ingerință reală,
motive extrem de vagi invocate de CCR.
