incalzirea

În 2024, se preconizează că vremea va continua să fie caldă, iar aceasta este o continuare a tendinței observate în 2023. Să analizăm mai în detaliu: Temperaturi Anuale: În 2023, temperatura medie globală a fost cu 0,87°C (1,57°F) peste media secolului al XX-lea de 12,0°C (53,6°F). Acesta a fost al șaptelea ianuarie cel mai cald în cei 174 de ani de înregistrări globale 1. 2024 prezintă o tranziție similară, dar opusă. După ce El Niño s-a manifestat puternic în 2023, se așteaptă ca acesta să se estompeze rapid, iar La Niña să revină în această vară . Estimări pentru 2024: NCEI (Centrul Național pentru Informații de Mediu) prezice că există o șansă de unu la trei ca 2024 să fie mai cald decât 2023 și o probabilitate de 99% ca 2024 să se claseze printre cele cinci ani cei mai calzi . Impactul Local: România va fi afectată de aceste tendințe globale. Este important să urmărim rapoartele meteorologice locale pentru estimări mai precise. În concluzie, 2024 va continua să fie calduros, iar La Niña(el nino) va juca un rol important în modelarea vremii. Este esențial să fim pregătiți pentru temperaturi ridicate și să monitorizăm actualizările meteorologice pentru a lua măsuri adecvate. În 2024, contribuția soarelui la încălzirea globală continuă să fie un factor semnificativ. Să analizăm mai în detaliu: Temperaturi Record: Ianuarie 2024 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, cu o temperatură medie de 13,14°C. Aceasta depășește recordul anterior din ianuarie 2020 cu 0,12°C și valorile normale din perioada 1991-2020 cu 0,70°C . Între februarie 2023 și ianuarie 2024, temperatura globală a aerului la suprafață a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900 1. Limita de 1,5°C: Planeta a depășit pentru prima dată 12 luni consecutive pragul de încălzire de 1,5°C comparativ cu era preindustrială. Acest lucru nu înseamnă că am depășit oficial limita stabilită la Paris în 2015, dar este un semnal important al schimbărilor climatice profunde . În ritmul actual al emisiilor, există o șansă de unu la două ca pragul de 1,5°C să fie atins în medie până în anii 2030-2035 Defrișarea pădurilor reprezintă unul dintre factorii principali ai încălzirii globale: Pierderea Pădurilor: Omenirea pierde anual păduri într-o cantitate de aproximativ 20 de milioane de hectare, ceea ce echivalează cu suprafața teritoriului Marii Britanii. Aceste defrișări au drept consecință emisia a milioane de tone de dioxid de carbon . Ritmurile de despadurire variază în diverse regiuni ale lumii, dar specialiștii sunt unanimi în a prognoza că, dacă nu se vor lua măsuri și ritmul actual al despaduririlor se va menține, dispariția completă a pădurilor va avea loc până la sfârșitul acestui secol. Situația pe Continente: Europa și America de Nord au reușit să stopeze procesul de defrișare după mai multe secole, potrivit unui raport recent al ONU. Africa, America Latină și zona Caraibelor rămân regiunile cu cea mai înaltă rată de despadurire . Soluții și Implicații: Reimpădurirea masivă este o soluție esențială, dar nu rezolvă complet problema dioxidului de carbon din atmosferă. Utilizarea energiei alternative și metode industriale (cum ar fi pomparea directă a CO2 în apele oceanului sau ingroparea gazului) sunt necesare pentru a combate încălzirea globală . Avioanele au o contribuție semnificativă la încălzirea globală, iar impactul lor este complex și diversificat: Emisiile de CO2: Avioanele emit dioxid de carbon (CO2) în atmosferă prin arderea combustibilului. Aceasta este una dintre principalele cauze ale încălzirii globale. În 2024, se estimează că emisiile aviatice vor continua să crească, deoarece traficul aerian se recuperează treptat după pandemie . Efectul de Încălzire al Avioanelor: CO2 emis de avioane rămâne în atmosferă și contribuie la efectul de seră. Acest lucru duce la încălzirea globală și la schimbări climatice. Avioanele emit și alte substanțe, cum ar fi vapori de apă, ozon, particule și oxizi de azot, care pot agrava încălzirea globală. Soluții și Reglementări: Biocombustibilii sustenabili pot reduce emisiile de CO2 ale avioanelor. Eficiența energetică a aeronavelor și modernizarea flotelor sunt esențiale. Taxarea emisiilor de carbon pentru aviație și inovațiile tehnologice pot contribui la reducerea impactului. Contribuția Mașinilor cu Benzină și Motorină la Încălzirea Globală în 2024: Situația Actuală 15% din Emisiile Globale: Sistemul global de transport, inclusiv mașinile, camioanele, avioanele și trenurile, reprezintă 15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cifră continuă să crească, reprezentând o provocare semnificativă pentru obiectivele noastre climatice. Dominanța Drumurilor: În 2019, 71% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de transport proveneau exclusiv de pe drumuri. Aceste emisii provin în principal de la vehiculele cu benzină și motorină. Mașinile cu Benzină și Motorină: Culpabile sau Catalizatori? Amprenta de Carbon: Vehiculele personale contribuie semnificativ la încălzirea globală. Colectiv, mașinile și camioanele reprezintă aproape o cincime din toate emisiile din SUA, emitând aproximativ 10 Kg de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră pentru fiecare galon de benzină. Impactul acesta este semnificativ și nu poate fi ignorat. Necesitatea unei Schimbări Sistemice: În timp ce trecerea la vehicule electrice este esențială, nu este suficientă. Transformarea transportului necesită o abordare sistemică care depășește alegerile individuale de vehicule. Trebuie să: Asigurăm Acces Fiabil la Mobilitate Sigură și Modernă: Sistemele de transport viitoare trebuie să prioritizeze siguranța, modernizarea și îmbunătățirea sănătății. Acest lucru implică aducerea locurilor de muncă și serviciilor mai aproape de locuințele oamenilor și promovarea transportului public, mersului pe jos, ciclismului și altor alternative cu emisii reduse. Decarbonizăm Transportul Maritim și Aviația: Găsirea de soluții noi pentru aceste sectoare este crucială pentru realizarea reducerilor semnificative ale emisiilor. Mai Mult Decât Benzină: Trecerea de la benzină la combustibili alternativi precum gazul natural sau opțiunile pe bază de alcool poate avea un impact redus asupra reducerii emisiilor totale de gaze cu efect de seră. Războaiele O Adevărată Catastrofă Climatică: - Războiul din Gaza: Emisii Imense: Efectele războiului dintre Israel și Gaza asupra climei sunt imense. În primele două luni de conflict, s-au emis mai multe gaze cu efect de seră care încălzesc planeta decât întreaga amprentă de carbon anuală a peste 20 de națiuni vulnerabile la schimbările climatice. Această cifră este uluitoare și arată impactul devastator al conflictului. Responsabilitatea Israelului: Peste 99% din cele 281.000 de tone metrice de dioxid de carbon (CO₂ echivalent) generate în primele 60 de zile de la atacul Hamas din 7 octombrie pot fi atribuite bombardamentelor aeriene și invaziei terestre ale Israelului în Gaza. Această analiză, realizată de cercetători din Marea Britanie și SUA, subestimează probabil impactul real, dar arată că costul climatic al primelor două luni de răspuns militar al Israelului este echivalent cu arderea a cel puțin 150.000 de tone de cărbune. Rolul SUA: Aproximativ jumătate din emisiile totale de CO₂ au fost generate de avioanele de transport ale SUA care livrau provizii militare în Israel. În același timp, rachetele Hamas trase în Israel au generat aproximativ 713 tone de CO₂, echivalentul a aproximativ 300 de tone de cărbune – subliniind asimetria mașinăriei de război a fiecărei părți. - Contribuția Războiului din Ucraina la Încălzirea Globală: Emisiile Necontabilizate Cercetătorii s-au concentrat asupra emisiilor rezultate din activitățile de război care adesea nu sunt raportate în datele oficiale naționale. Aceste emisii includ dioxid de carbon (CO₂), metan (CH₄) și oxid nitric (N₂O). În primele 18 luni ale conflictului, aceste emisii “necontabilizate” au depășit emisiile anuale ale unor țări europene, precum Austria, Ungaria și Portugalia. Provocări în Raportare Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) solicită țărilor semnatare să raporteze emisiile lor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, emisiile militare nu sunt contabilizate în mod explicit în cadrul actual de raportare. De obicei, emisiile rezultate din activitățile umane sunt estimate folosind “date de activitate”, cum ar fi consumul de combustibil și numărul de vehicule. Dar urmărirea emisiilor legate de război este dificilă din cauza naturii activității militare și a lipsei de informații. Infrastructura Ucrainei, inclusiv capacitățile de colectare a datelor, a fost grav afectată și distrusă în timpul conflictului, afectând capacitatea sa de a colecta date fundamentale de activitate începând din 2022. Impact Echivalent Studiul sugerează că emisiile combinate din conflictul din Ucraina sunt echivalente cu adăugarea a aproape 16 milioane de mașini pe drumurile din Marea Britanie timp de doi ani. Aceste emisii agravează criza climatică globală, care amenință habitabilitatea planetei noastre. Raportul recent al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) subliniază urgența abordării schimbărilor climatice. Apel la Acțiune Pe măsură ce războiul continuă, este crucial să recunoaștem consecințele ecologice alături de cele umanitare. Eforturile internaționale trebuie să țină cont de emisiile militare și să dezvolte strategii pentru a reduce impactul lor asupra încălzirii globale. În concluzie, războiul din Ucraina nu este doar o criză geopolitică, ci și o criză climatică. Este necesară o acțiune urgentă pentru a aborda ambele fronturi și a proteja viitorul nostru comun. Acest raport a fost compilat pe baza cercetărilor realizate de Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate și a contribuțiilor experților în știința și politica mediului. România 2024 În 2023, România a înregistrat cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie anuală de 12,5 grade Celsius—o deviere de 2,3 grade față de perioada 1981-2010. Anul precedent, 2022, a fost de asemenea extrem de cald, cu o temperatură medie anuală de 11,77 grade Celsius și o deviere de 1,55 grade în comparație cu aceeași perioadă de referință. În ceea ce privește 2024, luna februarie a stabilit un nou record cu o temperatură medie de 5,8 grade Celsius, semnificativ mai mare decât media climatologică normală de -1 grad—o deviere de 6,8 grade la acel moment. Aceste temperaturi istoric de ridicate indică impactul continuu al schimbărilor climatice. În general, clima României este caracterizată de o geografie diversă, inclusiv munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră. Clima predominantă este Continentală de Vară Caldă sau Hemiboreală (Dfb), cu precipitații moderate pe tot parcursul anului, veri calde și ierni reci. Temperatura medie anuală oscilează între 8°C (46,4°F) în nord și 11°C (51,8°F) în sud. Regiunile de coastă, cum ar fi Arad, experimentează un Climat Maritim de Coastă de Vest (Cfb) cu condiții relativ blânde. Primăvara în România (din martie până în mai) este încântătoare, cu temperaturi cuprinse între 10°C (50°F) și 20°C (68°F). Florile înflorite împodobesc țara în acest timp, făcând-o pitorească pentru vizitarea unor locuri celebre precum mănăstirile pictate din Bucovina sau locații istorice din Transilvania. Amintește-ți că schimbările climatice ne afectează pe toți, iar înțelegerea acestor modele ne ajută să ne adaptăm și să luăm măsurile necesare pentru a proteja mediul înconjurător.

incalzirea

Schimbări Climatice în 2024 – temperatura in România

Studiu privind incalzirea globala, prognoza 2024 in raport cu anii 1985 – 2030