Un studiu arată că îmbătrânirea atmosferică face ca emisiile GPF ale mașinilor EURO 6d să fie semnificativ mai toxice

Un nou studiu internațional condus de Helmholtz München și Universitatea din Rostock a descoperit că emisiile provenite de la mașinile moderne pe benzină – în ciuda faptului că respectă cele mai stricte standarde europene de emisii în prezent, EURO 6d – pot deveni semnificativ mai nocive după ce sunt eliberate în atmosferă. Constatările, publicate într-un articol cu ​​acces liber în Science Advances , contestă presupunerea că gazele de eșapament filtrate de la vehiculele conforme cu standardul EURO 6d sunt în mod inerent sigure.

Cercetarea s-a concentrat pe un vehicul pe benzină echipat cu un filtru de particule pe benzină (GPF), conceput pentru a reduce drastic emisiile primare de particule. Gazele de eșapament proaspăt emise nu au prezentat efecte citotoxice detectabile asupra celulelor pulmonare umane. Cu toate acestea, odată ce gazele de eșapament au suferit îmbătrânirea fotochimică – un proces natural de transformare determinat de lumina soarelui și de oxidanții atmosferici – au devenit substanțial mai toxice.

Emisiile îmbătrânite au cauzat leziuni notabile ale ADN-ului și stres oxidativ atât în ​​celulele epiteliale alveolare canceroase, cât și în cele normale din celulele epiteliale bronșice. Această toxicitate nu a fost asociată doar cu particulele nou formate, cunoscute sub numele de aerosoli organici și anorganici secundari (SOA și SIA), ci și cu compuși volatili oxigenați, cum ar fi carbonilii, generați în timpul prezenței lor în atmosferă.

Potrivit Dr. Mathilde Delaval, prim-autoare a studiului și cercetătoare la Helmholtz München, aceste constatări indică o deficiență critică în testarea și reglementarea actuală a emisiilor vehiculelor. Deși standardele EURO 6d asigură emisii reduse la țeava de eșapament, acestea nu iau în considerare transformările chimice pe care le suferă aceste emisii odată ce sunt eliberate în mediu.

Studiul nostru arată că ratăm o mare parte a imaginii de ansamblu prin faptul că nu luăm în considerare modul în care gazele de eșapament se schimbă și devin mai nocive după ce părăsesc mașina.

—Dr. Mathilde Delaval

 

Rezultatele au implicații importante asupra modului în care sunt stabilite și monitorizate standardele de calitate a aerului. Reglementările actuale se concentrează în principal pe emisiile măsurate direct după ardere, fără a lua în considerare modul în care aceste emisii interacționează cu lumina soarelui și cu substanțele chimice atmosferice pentru a forma poluanți noi, mai nocivi.

Există o discrepanță evidentă între modul în care testăm emisiile vehiculelor în laborator și modul în care aceste emisii se comportă în lumea reală. Dacă ignorăm ce se întâmplă cu gazele de eșapament după ce intră în atmosferă, riscăm să subestimăm impactul real asupra sănătății al poluării aerului cauzate de trafic.

—coautor Dr. Hendryk Czech de la Helmholtz München și Universitatea din Rostock

 

Poluarea aerului rămâne o problemă majoră de sănătate la nivel global, responsabilă de creșterea ratelor de boli respiratorii și cardiovasculare, cancer și decese premature. Descoperirea faptului că emisiile filtrate chiar și de la cele mai curate mașini pe benzină pot deveni toxice odată ce sunt transportate în aer sugerează că reglementările viitoare trebuie să evolueze pentru a aborda atât poluanții primari, cât și cei secundari.

Acest studiu a fost un efort comun al unei echipe multidisciplinare de biologi, fizicieni specializați în aerosoli și chimiști care investighează impactul poluării aerului asupra sănătății. Condus de prof. Ralf Zimmermann, profesor de chimie analitică la Universitatea din Rostock și șeful Grupului Comun de Spectrometrie de Masă de la Helmholtz München și Universitatea din Rostock, proiectul a reunit cercetători din Germania, Finlanda, Elveția și Israel.

Colaboratorii cheie au venit de la Helmholtz München, Universitatea din Rostock, Universitatea Finlandei de Est, Centrul de Cercetare Jülich, Institutul de Științe Weizmann, Universitatea din Basel și Universitatea Bundeswehr München. Lucrarea a fost realizată în cadrul Laboratorului Internațional Helmholtz „aeroHEALTH” și a fost susținută de proiectul „ULTRHAS”, finanțat de UE, experimentele de bază fiind efectuate la centrul de cercetare ILMARI din Kuopio, Finlanda, condus de prof. Olli Sippula.

Resurse

• Delaval și colab. , 2025: Eficiența filtrelor de particule auto EURO 6 este compromisă de îmbătrânirea atmosferică: toxicitatea in vitro a gazelor de eșapament ale mașinilor pe benzină. Science Advances