ANULAREA ALEGERILOR FĂRĂ DOVEZI: CCR INVOCĂ VICII, STS CONFIRMĂ CORECTITUDINEA VOTULUI
Scris: 31 Dec 2025, 06:09
ANULAREA ALEGERILOR FĂRĂ DOVEZI: CCR INVOCĂ VICII, STS CONFIRMĂ CORECTITUDINEA VOTULUI. CRIZĂ MAJORĂ DE ÎNCREDERE ÎN DEMOCRAȚIE
București, România — România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de încredere instituțională din ultimii 30 de ani, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale fără a prezenta dovezi concrete privind nereguli în procesul de vot. În același timp, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) afirmă că votul a fost corect, verificabil și confirmat prin renumărare.
► STS: „Nu există nicio dovadă că votul a fost afectat”
Directorul STS a declarat public că:
„Nu s-a înregistrat nicio problemă care să afecteze integritatea datelor. Procesele verbale scrise coincid cu cele încărcate electronic. Renumărarea a confirmat rezultatele. Niciun membru al birourilor electorale și niciun candidat nu a depus plângeri.”
Acesta a precizat că atacurile cibernetice asupra infrastructurii sunt fenomene obișnuite, dar:
„Niciun atac nu a afectat corectitudinea procesului electoral. Asta se poate dovedi foarte clar.”
Declarațiile STS sunt ferme: votul a fost corect, transparent și verificabil.
Nu există discrepanțe, nu există incidente, nu există plângeri.
► CCR: „Procesul electoral a fost viciat”, dar fără dovezi publice
CCR a anulat alegerile invocând:
– „neregularități”
– „încălcări ale legislației electorale”
– „proces viciat în toate etapele”
– nelegalitatea hotărârilor de guvern (HG 756/2024 și HG 1061/2024)
Totuși, CCR nu a prezentat:
– nicio dovadă tehnică
– nicio listă de incidente
– nicio problemă la vot, numărare sau centralizare
– nicio plângere oficială
– nicio discrepanță între procesele verbale
– nicio probă că votul ar fi fost afectat
Mai mult, dacă astfel de dovezi ar fi existat, instituțiile ar fi fost obligate să le facă publice. Faptul că nu există nicio probă prezentată ridică suspiciuni majore privind fundamentul real al anulării.
► Contradicția care zguduie statul de drept
Pe de o parte:
– STS confirmă că votul a fost corect
– renumărarea confirmă rezultatele
– nu există plângeri
– nu există incidente
– nu există fraude
– nu există discrepanțe
Pe de altă parte:
– CCR anulează tot procesul electoral
– fără dovezi
– fără exemple concrete
– fără explicații tehnice
– doar cu formulări generale
Această contradicție creează o ruptură profundă între instituții și opinia publică.
► „Pa-pa democrație?” — reacția publică
Pe rețelele sociale, în presă și în mediul academic, tot mai multe voci afirmă că România a intrat într-o zonă periculoasă:
„Alegeri anulate fără dovezi = precedent nedemocratic.”
Cetățenii întreabă:
– Cum poți anula un scrutin confirmat tehnic?
– Cum poți invoca „nereguli” fără să le prezinți?
– Cum poți invalida votul a milioane de oameni fără probe?
– Ce împiedică repetarea acestui scenariu în viitor?
► Problema reală: anulare pe criterii juridice, nu pe dovezi de fraudă
CCR nu a anulat alegerile pentru fraude.
CCR nu a anulat alegerile pentru manipulări.
CCR nu a anulat alegerile pentru incidente.
CCR a anulat alegerile pentru că:
hotărârile de guvern care stabileau data și calendarul electoral au fost declarate nelegale.
Cu alte cuvinte:
procesul electoral a fost anulat din cauza cadrului juridic, nu din cauza votului.
Votul a fost corect.
Dar cadrul legal a fost considerat nevalid.
► Consecințe: un precedent periculos
Anularea alegerilor fără dovezi publice creează un precedent care poate afecta grav democrația:
– instituțiile pot invalida alegeri fără probe
– transparența devine opțională
– încrederea publică se prăbușește
– orice scrutin viitor poate fi contestat politic
– legitimitatea președintelui devine fragilă
► România, într-o situație fără precedent
Țara se află acum într-un punct critic:
– alegeri anulate fără dovezi
– STS confirmă corectitudinea votului
– CCR invocă vicii fără a le demonstra
– cetățenii sunt lăsați fără explicații clare
Criza de încredere continuă, iar democrația românească este pusă la încercare ca niciodată.
București, România — România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de încredere instituțională din ultimii 30 de ani, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale fără a prezenta dovezi concrete privind nereguli în procesul de vot. În același timp, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) afirmă că votul a fost corect, verificabil și confirmat prin renumărare.
► STS: „Nu există nicio dovadă că votul a fost afectat”
Directorul STS a declarat public că:
„Nu s-a înregistrat nicio problemă care să afecteze integritatea datelor. Procesele verbale scrise coincid cu cele încărcate electronic. Renumărarea a confirmat rezultatele. Niciun membru al birourilor electorale și niciun candidat nu a depus plângeri.”
Acesta a precizat că atacurile cibernetice asupra infrastructurii sunt fenomene obișnuite, dar:
„Niciun atac nu a afectat corectitudinea procesului electoral. Asta se poate dovedi foarte clar.”
Declarațiile STS sunt ferme: votul a fost corect, transparent și verificabil.
Nu există discrepanțe, nu există incidente, nu există plângeri.
► CCR: „Procesul electoral a fost viciat”, dar fără dovezi publice
CCR a anulat alegerile invocând:
– „neregularități”
– „încălcări ale legislației electorale”
– „proces viciat în toate etapele”
– nelegalitatea hotărârilor de guvern (HG 756/2024 și HG 1061/2024)
Totuși, CCR nu a prezentat:
– nicio dovadă tehnică
– nicio listă de incidente
– nicio problemă la vot, numărare sau centralizare
– nicio plângere oficială
– nicio discrepanță între procesele verbale
– nicio probă că votul ar fi fost afectat
Mai mult, dacă astfel de dovezi ar fi existat, instituțiile ar fi fost obligate să le facă publice. Faptul că nu există nicio probă prezentată ridică suspiciuni majore privind fundamentul real al anulării.
► Contradicția care zguduie statul de drept
Pe de o parte:
– STS confirmă că votul a fost corect
– renumărarea confirmă rezultatele
– nu există plângeri
– nu există incidente
– nu există fraude
– nu există discrepanțe
Pe de altă parte:
– CCR anulează tot procesul electoral
– fără dovezi
– fără exemple concrete
– fără explicații tehnice
– doar cu formulări generale
Această contradicție creează o ruptură profundă între instituții și opinia publică.
► „Pa-pa democrație?” — reacția publică
Pe rețelele sociale, în presă și în mediul academic, tot mai multe voci afirmă că România a intrat într-o zonă periculoasă:
„Alegeri anulate fără dovezi = precedent nedemocratic.”
Cetățenii întreabă:
– Cum poți anula un scrutin confirmat tehnic?
– Cum poți invoca „nereguli” fără să le prezinți?
– Cum poți invalida votul a milioane de oameni fără probe?
– Ce împiedică repetarea acestui scenariu în viitor?
► Problema reală: anulare pe criterii juridice, nu pe dovezi de fraudă
CCR nu a anulat alegerile pentru fraude.
CCR nu a anulat alegerile pentru manipulări.
CCR nu a anulat alegerile pentru incidente.
CCR a anulat alegerile pentru că:
hotărârile de guvern care stabileau data și calendarul electoral au fost declarate nelegale.
Cu alte cuvinte:
procesul electoral a fost anulat din cauza cadrului juridic, nu din cauza votului.
Votul a fost corect.
Dar cadrul legal a fost considerat nevalid.
► Consecințe: un precedent periculos
Anularea alegerilor fără dovezi publice creează un precedent care poate afecta grav democrația:
– instituțiile pot invalida alegeri fără probe
– transparența devine opțională
– încrederea publică se prăbușește
– orice scrutin viitor poate fi contestat politic
– legitimitatea președintelui devine fragilă
► România, într-o situație fără precedent
Țara se află acum într-un punct critic:
– alegeri anulate fără dovezi
– STS confirmă corectitudinea votului
– CCR invocă vicii fără a le demonstra
– cetățenii sunt lăsați fără explicații clare
Criza de încredere continuă, iar democrația românească este pusă la încercare ca niciodată.