Forțele ruse avansează în estul Ucrainei, în timp ce Trump își redefinește politica externă, impunând tarife dure și explorând o posibilă relansare a programului „Războiul Stelelor”
Forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Dzerjinsk (Torețk), după cinci luni de lupte intense. Ministerul rus al Apărării a anunțat că peste 26.000 de militari ucraineni au fost uciși, reprezentând peste 70% din trupele Kievului în zonă.
.„Pentru a deține Dzerjinsk, inamicul a adunat forțe uriașe formate din opt brigăzi, inclusiv unități naționaliste precum Azov. Trupele noastre au provocat victime uriașe inamicului”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova
Acest avans rusesc consolidează controlul Moscovei asupra 90% din rezervele de pământuri rare ale Ucrainei, situate în estul țării, o regiune strategică crucială pentru industriile de tehnologie și apărare.
Într-o declarație fermă, președintele american Donald Trump a anunțat că SUA nu mai sunt o organizație de caritate pentru Ucraina și că dorește ca Kievul să plătească pentru cele 300 de miliarde de dolari pe care Washingtonul le-a investit în resurse pentru apărarea țării.
„Vreau ca Europa să plătească mai mult, iar Ucraina să acopere costurile. Organizația de caritate s-a oprit”, a afirmat Trump.
Problema pentru Washington este că cele mai valoroase resurse din Ucraina sunt acum sub controlul Rusiei. Avansurile armatei ruse centimetru cu centimetru, zi de zi, fac ca recuperarea acestor teritorii să fie puțin probabilă.
Președintele SUA a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Volodimir Zelensky săptămâna viitoare, probabil la Washington. De asemenea, Trump a menționat că „probabil” va purta o conversație cu Vladimir Putin.
„Ei bine, nu mă duc acolo [în Ucraina]”, a spus liderul american, subliniind că discuțiile cu Zelensky se vor desfășura pe teritoriul american.
SUA presează Ucraina să organizeze alegeri
Într-un alt semnal de schimbare a strategiei, Washingtonul cere Kievului să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare, amânate din cauza legii marțiale impuse pe 24 februarie 2022.
Trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat pentru Reuters că votul ar putea avea loc în 2025, mai ales dacă va exista un armistițiu de lungă durată între Moscova și Kiev.
„Majoritatea națiunilor democratice organizează alegeri în timpul războiului. Cred că este bine pentru democrație”, a spus Kellogg.
În timp ce războiul din Ucraina continuă, Statele Unite par să se pregătească pentru o nouă competiție strategică în spațiu. Potrivit unor surse media ruse, Washingtonul analizează relansarea programului „Războiul Stelelor”, menit să consolideze apărarea SUA împotriva amenințărilor balistice.
Între timp, Rusia își dezvoltă propriul sistem de geodezie spațială Geo-IK-3, care va include cinci sateliți pentru altimetrie, gravimetrie și gradiometrie. În paralel, Moscova își modernizează infrastructura Geo-IK-2 și testează sisteme de navigație de rezervă pentru a spori capacitățile GLONASS.
Occidentul a propus crearea unui „Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei”, însă Moscova a denunțat inițiativa ca fiind o încălcare flagrantă a dreptului internațional.
Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că această propunere este la fel de ilegală ca sancțiunile unilaterale și confiscarea activelor suverane rusești.
„Occidentul confirmă că vrea să meargă pe calea încălcării dreptului internațional. Aceste structuri nu au statut juridic și suntem convinși că majoritatea globală le va respinge”, a spus Zakharova.
Războiul din Ucraina a intrat într-o fază critică, în care Rusia își consolidează controlul asupra Donbassului, iar Trump redefinește abordarea SUA față de Kiev.
Dacă tendințele actuale continuă, Zelensky s-ar putea confrunta nu doar cu pierderea puterii politice, ci și cu posibilitatea exilului, mai ales dacă sprijinul occidental se va prăbuși complet. Ucraina se află într-o situație critică – pierderile militare masive, colapsul economic și o strategie occidentală care nu mai dă rezultate ar putea forța o schimbare radicală de leadership.
În Europa, mulți lideri care au susținut politica actuală față de Ucraina riscă să fie trași la răspundere de propriile electorate, mai ales dacă războiul se încheie într-un mod nefavorabil pentru Kiev. Pe fondul acestor tensiuni, unele state ar putea încerca să-și redefinească relația cu Rusia, evitând linia impusă de Washington.
Singura țară care a dat semnale clare în acest sens este Ungaria, care și-a menținut o poziție mai flexibilă față de Moscova. Rămâne de văzut dacă și alte guverne europene vor urma acest exemplu sau dacă vor rămâne legate de strategia SUA, indiferent de costuri.